Istoria succesiunilor din Casa Regală a României. MAREA PROBLEMĂ pe care Regele Mihai trebuie s-o rezolve după excluderea Principelui Nicolae

Regele Mihai a anunțat luni excluderea Principelui Nicolae din linia de succesiune a Casei Regale și i-a retras titlul monarhic acordat în 2010. Decizia a fost luată în ședința Consiliului Regal din 1 august, ținută în reședința din Elveția a Principelui Mihai.

Potrivit unor fotografii postate de familia regală pe site-ul romaniaregala.ro, la ședința Consiliului Regal au participat Regele Mihai, Principele Radu Duda și consilierul Casei Regale Ioan Luca Vlad și Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică, fost purtător de cuvânt al premierului Petre Roman și fost consilier al premierilor Theodor Stolojan, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta.

Sursa foto: romaniaregala.ro

„Nu suntem doar noi, doar noi apărem în fotografie, dar mai era și Principesa Margareta, și mai erau alți membri care au fost prin telefon consultați. Dar membrii Consiliului Regal pot spune orice, pot să-și ofere experiența lor de viață, eu fiind o excepție fiind atât de tânăr, dar Regele este cel care a decis în final. Principele Nicolae a fost informat ulterior. Este o chestiune foarte normală, Principele Nicolae nu este membru în Consiliul Regal, el a avut întotdeauna o legătură cu Majestatea Sa care va și continua, așa cum spune în comunicat, personală. Una e una, alta e decizia Regelui”, a afirmat consilierul Casei Regale Ioan Luca Vlad pentru gândul.

În prima reacție de după excludere, Principele Nicolae a arătat că decizia Regelui Mihai vine după o perioadă în care el a reflectat la viitorul lui și al Casei Regale. „Cu multă durere în suflet, consider că decizia Majestății Sale Regelui este binevenită pentru mine. Voi căuta, în viitor, să-mi servesc idealurile și principiile în alt mod”, se arată în comunicatul transmis de fostuul Principe Nicolae.

Nicolae și bunicul său, Regele Mihai

Nicolae era al treilea în ordinea de succesiune, după Mihai I și Principesa Margareta. Singurul nepot al Regelui și fiu al Principesei Elena, cea de-a doua fiică a Regelui Mihai, Nicolae a devenit implicat din ce în ce mai mult în viața publică din România, după ce a primit titlul de Alteță Regală și Principe al României în 2010, la vârsta de numai 25 de ani. În scurt timp, ca urmare a acțiunilor sale caritabile, a devenit un personaj extrem de popular. Într-un interviu acordat ziarului gândul, în urmă cu un an, Nicolae afirma că dacă poporul român îi va cere să devină rege va fi pregătit pentru această responsabilitate.

Istoric: „Casa Regală are nevoie de un alt om pe care să-l aducă în prim-plan”

Anunțul excluderii Principelui Nicole a luat prin surprindere opinia publică, inclusiv pe istorici. „Nicolae era popular pentru că era un om tânăr, un om cu un suflet proaspăt într-o casă regală care are un anumit trecut. Cred că sunt niște lucruri pe care noi nu le știm, dar sunt convins că acest gest al Regelui Mihai are un substrat destul de profund”, afirmă istoricul Manuel Stănescu, contactat de gândul.

Acesta consideră, însă, că în cadrul Casei Regale există acum o mare problemă de imagine. „Casa Regală are nevoie de un alt om pe care să-l aducă în prim-plan. Nu văd cine ar putea să îl înlocuiască ca imagine pe Nicolae. Acesta era o imagine pentru viitor. Principesa Margareta are o imagine destul de bună, dar nu reprezintă viitorul. Casa Regală are trecut, slavă domnului, are și un oarecare prezent, așa, cu suișuri și coborâșuri, dar are mare nevoie de viitor, de o perspectivă. Principele era o perspectivă. Pe Principesa Margareta nu o văd acum ca o perspectivă, nici din punct de vedere al capacității de a aduce simpatie către Casa Regală. Aici vorbim despre generațiile ce au să vină, pentru că spre ele se îndreptau funcția principelui Nicolae. Toată discuția ajunge astfel într-un punct: Va putea vreodată România să revină la monarhie? Vor vrea românii asta?”, se întreabă Manuel Stănescu. Potrivit acestuia, decizia luată de Regele Mihai în privința nepotului său pare în acest moment pripită. „Istoria ne va spune dacă a fost sau nu așa”, adaugă el.

Excluderea lui Nicolae din linia de succesiune, a treia sub semnătura Regelui Mihai

După excluderea lui Nicolae, linia de succesiune a Casei Regale a României arată în felul următor: Alteța sa Regală Principesa Margareta, Alteța Regală Principesa Elena, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei și soara lui Nicolae), Alteța Regală Principesa Sofia (a patra fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana), Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei) și Alteța Regală Principesa Maria a României (a cincea fiică a Regelui Mihai).

Irina Walker (62 ani), a treia fiică a Regelui Mihai a fost exclusă de la succesiune împreună cu toți descendenții săi și i s-a retras titlul de Principesă a României, în octombrie 2014, după ce a fost plasată trei ani sub supraveghere de un judecător federal în SUA pentru că a organizat organizat lupte de cocoși la ferma pe care o deține împreună cu soțul ei, John Walker. Soții Walkers au fost arestați în august 2013, după ce autoritățile au anunțat că ei au organizat cel puțin zece lupte de cocoși în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland. Cocoșii aveau atașate cuțite de picioare, iar spectatorilor li se cereau bani pentru intrare și li se vindea mâncare și băutură, potrivit rechizitoriului.

Irina Walker și soțul său

Și principesa Sofia (58 ani), aflată în prezent a patra pe linia de succesiune la coroană, a fost decăzută din drepturi de către tatăl său. Se întâmpla în 1988, pe când avea 31 de ani, și s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix. Acesta își inventase un titlu nobiliar și un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria și a decăzut-o din drepturi, a fost exclusă din linia de succesiune și i s-a luat titlul de Principesă de România. Ulterior a divorțat, iar în 2007 Regele Mihai a revenit asupra deciziei și a inclus-o în linia de succesiune la tronul României.

Ce avere are Regele Mihai

Averea regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital. Casa Regală a României deține Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleș, Castelul Pelișor și Castelul Foișor), retrocedat în 2008, și Domeniul Regal Săvârșin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reședință oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost șef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deține aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile și un teren în București, un imobil și terenuri în Poiana Țapului, câteva cabane și cantoane în Azuga-Predeal și zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăți care i-au fost retrocedate.

Motivele pentru Carol al II-lea și prințul Nicolae au fost excluși de la succesiune

În istoria Casei Regale a României au mai existat două excluderi la succesiune. Principele Carol a fost exclus în 4 ianuarie 1926, după ce a renunțat la tron a doua oară, de data aceasta pentru Elena Lupescu. Prima dată a renunțat la tron în august 1919, după ce cu un an înainte se căsătorise cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, fiică a generalului român Constantin Lambrino. Căsătoria celor doi încălca Statutului Casei Regale, care prevedea mariajul membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand l-a pedepsit plasându-l în arest timp de 75 de zile la mânăstirea Horaița (județul Neamț). Printr-o sentință controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relația lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei și nerecunoscut de Carol).

După renunțarea la Zizi, Carol s-a căsătorit cu prințesa Elena a Greciei, însă un an mai târziu a cunoscut-o pe fosta dansatoare la Viena, Elena Lupescu, cu care a decis să rămână în străinătate în 1923. În decembrie 1925, de la Veneția, Carol i-a trimis o scrisoare tatălui său prin care îl anunța că renunță la calitatea de moștenitor al Coroanei. În ciuda insistențelor făcute de Regele Ferdinand la adresa lui Carol pentru a renunța la decizia luată, în ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Națională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunțarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, astfel încât principele Mihai era proclamat moștenitorul tronului și se constituia o Regență care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Noua instituție a intrat în vigoare după decesul Regelui Ferdinand I pe 20 iulie 1927.

Carol al II-lea și Elena Lupescu

11 ani mai târziu, prințul Nicolae, cel de-al patrulea născut al regelui Ferdinand și al reginei Maria și fratele mai mic al lui Carol al II-lea, a renunțat la drepturile de membru al Case Regale. Gestul a venit după ce însuși Regele Carol al II-lea a cerut Consiliului de Coroană să îl decadă pe fratele său mai mic din drepturile cuvenite unui membru al Casei Regale, ca urmare a apropierii lui de legionari, dar și a poveștii de iubire cu Ioana Doletti, fosta soție a politicianului liberal N.N. Săveanu. Nicolae a luat calea exilului, sub numele de Nicolae Brana, alături de Ioana. Cei doi au trăit în Franța, Spania și apoi în Elveția. Dragostea lor a durat până la decesul Ioanei, în 1963. În ciuda purtării lui Carol, Nicolae a fost prezent la înmormântarea acestuia, în aprilie 1953, spunând că: „L-am urât pe fratele meu mai mult decât orice pe lume. Carol a fost însă fratele și regele meu”.

Regele Eduard al VIII-lea a abdicat pentru a trăi alături de femeia iubită

Excluderi din linia de succesiune și abdicări au avut loc de-a lungul istoriei în multe dintre monarhiile lumii, unul dintre cele mai dese motive fiind iubirea pentru o persoană de rang inferior. Cea mai celebră excludere dintr-o casă regală este cea din decembrie 1936, după ce regele Eduard al VIII-lea a abdicat de la conducerea Regatului Unit al Marii Britanii pentru amanta sa, o femeie divorțată cu simpatii naziste, pe nume Wallis Simpson. Abdicarea a avut loc la un an după ce a devenit rege, anunțând și motivul: nu își poate îndeplini sarcinile de rege dacă nu are sprijinul persoanei iubite. În calitate de șef al Bisericii Anglicane, Eduard nu se putea căsători cu o femeie divorțată. Cei doi s-au cunoscut în 1934, când Wallis avea primul divorț la activ și era recăsătorită cu un ofițer american. Familia regală a respins‑o de la început, ca urmare a trecutului ei, apoi, în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, din cauza simpatiilor ei naziste. Controverse au fost legate și de faptul că Eduard i‑a dăruit o parte din bijuteriile Coroanei, pe care le moș­tenise și care trebuiau să rămână în familie.

Wallis Simpson și fostul rege Eduard al VIII-lea

Titlul de ducesă a surorii regelui Spaniei, retras după acuzații de corupție

Precum în cazul fostei principese Irina, fiica a treia a Regelui Mihai, delictele penale reprezintă o altă cauză de decădere din drepturile regale în întreaga lume. Ultimul caz în acest sens este al infantei Cristina, sora regelui Spaniei, Felipe al VI-lea. Acesta a decis să îi retragă titlul de ducesă surorii sale care este acuzată de delicte fiscale într-un scandal de corupție care îl implică și pe soțul său.

Infanta Cristina, în vârstă de 49 de ani, este acuzată de delicte fiscale în legătură cu afacerile soțului său, Iñaki Urdangarin, în vârstă de 47 de ani. Titlul de ducesă i-a fost conferit în 1997 de către tatăl său, regele Juan Carlos.

Fost campion olimpic de handbal, Iñaki Urdangarin este suspectat că s-a folosit de poziția sa în cadrul familiei regale pentru a obține contracte în Insulele Baleare și Valencia, prin intermediul unei societăți cu scop nelucrativ, Noos, pe care o prezida. Suma este de 6,1 milioane de euro.